Emisiunea în limba maghiară din Bucureşti este realizată în cadrul Redacţiei Minorităţi a Societăţii Române de Radiodifuziune. Aria de difuzare a emisiunili acoperă Transilvania şi zona Bucureşti. Emisiunea este difuzată pe unde medii de luni până sâmbătă între orele 15 şi 16, respectiv duminică între orele 10 şi 10:20.
Încă din anii începuturilor, în 1939 Radio România transmite ştiri în limba maghiară de două ori pe zi. După 23 august 1944 Postul Dacia pe lângă ştirile în limba engleză, franceză, rusă şi germană emite ştiri şi în limba maghiară. Prima redacţie pentru realizarea emisiunilor în limba minorităţilor naţionale se înfiinţează în structura Radiodifuziunii Române în primăvara anului 1945, care emite prima sa emisiune de 30 de minute în limba maghiară şi germană pe data de 2 mai 1945 din Colegiul Sfântu Sava din Bucureşti. Mai târziu timpul de emisie a fost ridicat la 2 ore, iar după apariţia emisiunilor în cadrul studiourilor regionale a fost redus la o oră pe zi. Din anul 1987 timpul de antenă este de 60 de minute pe zi. Aria de recepţie acoperă zona Bucureştiului şi zonele locuite de maghiari şi germani în Transilvania. Între anii 1948-1954 dispune de o subredacţie la Cluj.
În anii regimului comunist redacţia minorităţilor naţionale din punct de vedere editorial a fost privită ca instrumentul propagandei de partid. Redactorii însă au reuşit să realizeze şi unele emisiuni care au contribuit la păstrarea identităţii şi culturii proprii. În cadrul emisiunii în limba maghiară cele mai importante emisuni şi rubrici au fost: jurnalul de ştiri, Forumul ascultătorului, Revista presei, Biblioteca, Teatrul radiofonic, Literatura contemporană, Ora femeilor, Ora tineretului, Cronica economică, etc. La microfonul acestor emisuni au fost invitaţi oameni de cultură, scriitori renumiţi: Szemlér Ferenc, Szász János, Huszár Sándor, Domokos Géza, Kacsó Sándor.
În anul 1950 a fost realizată prima inregistrare radiofonică la Teatrul Naţional Târgu Mureş: Mireasa desculţă, piesa lui Sütő András. În urma unei dezvoltări subredacţia din Cluj a Redacţiei minorităţi din Bucureşti a fost transformată în redacţia maghiară a Studioului Teritorial Cluj care a început să emită la data de 15 martie 1954.
Din 5 mai 1955 emite Studioul Teritorial Timişoara dar emisiunea în limba maghiară îşi începe activitatea numai la 23 decembrie 1989. La Studioul Teritorial Târgu Mureş emisiunea în limba maghiară datează din 2 martie 1958. 12 ianuarie 1985 este zi de doliu în istoria studiourilor teritoriale şi a emisiunilor în limba minorităţilor naţionale, zi în care pe baza unui ordin primit prin telefon de la Comitetul central PCR, toate studiourile teritoriale au sistat activitatea. Studiourile au fost păstrate în stare tehnică de funcţionare, aşa a fost posibilă reluarea activităţii fără mari probleme la data de 23 decembrie 1989. În această perioadă singura emisiune în limba minorităţilor a fost emisă din Bucureşti.
În anii regimului comunist Redacţia Minorităţi din Bucureşti a fost condusă de următorii redactor-şefi: Nagy Csaba (1945-48), Kovács János (1949-54), Petrariu Eugen (1954), Benedek Anna, Bodor Pál (1970-1979), Kónya Anna (1980-85), Molnár Vilmos (1985-89). Membrii redacţiei în 1945: Ádám Miklós, Ardeleanu Gyöngyi, Mann Endre, Ungár Teréz, Ábrahám János, Keresztes Zoltán, Kovács Ferenc, Muzsnay Magda; în perioada 1952-55: Barna Zsuzsa, Borbás Mária, Ercse Edit, Gárdos Péter, Konsza Judit, Kónya Anna, Kovács Ferenc, Nagy Erzsébet, Rózsa Mária, Szőcs Olga, Vajda Erzsébet, Varga Lajos; Aszódi János, în anii şaizeci: Ferencz Zsuzsanna, Jagamas Ilona, Hegedűs László, Mag Péter, Solymos Iván, Székely Endre. După căderea regimului ceauşist conducerea redacţiei a fost preluată de Mag Péter cine a îndeplinit funcţia de redactor-şef între anii 1989-92, a fost urmat de Jurca Lucia (1992-96), Sántha Dan (1996-98) şi Majtényi Ágnes (1998-2007), Stanik István (2007-2012), Székely Ervin (2012-).
În perioada postrevoluţionară emisiunea cu cea mai mare audienţă a fost realizată de Mag Péter cu titlul „Am văzut, am auzit, vă relatăm”. Emisiuni foarte populare au fost realizate de deputatul Zonda Attila („Cronica parlamentară”), de Halász Anna şi de Szász János (publicistică de scriitor), s-au bucurat de o mare popularitate şi relatările lui Béres Katalin. În această perioadă redactorii redacţiei au fost Bogdán Tibor, Darvas Enikő, Forró László, Kabay Annamária, Kajcsa Bernadett, Majtényi Ildikó, Sallay Ibolya, Vincze Loránt, corespondenţii: Ambrus Attila, Farkas Réka, Kalmár Zoltán, Kelemen Ferenc, Mészáros Ildikó, Mezei Sándor, Oláh Gál Elvira, T. Szabó Edit.
Activitatea ziariştilor maghiari şi a atelierelor de radio a fost premiată de diferite foruri prefesionale: „Premiul Látó” (1991), Premiul Special al Uniunii Ziariştilor Maghiari din România (1988) pentru Readcţia maghiară din Studioul Teritorial Tg. Mureş, „Premiul pentru intreaga carieră” Borbély Zoltán, Muzsnay Magda, Somai Ferenc şi Vári Marianna, Premiul „Condeiul de aur” (2001) Mag Péter. Premiul profesional al UZMR: László Ferenc (1993), Oláh Gál Elvira (1994), László Edit (1995), Muzsnay Magda (1996), Kiss Dénes (1998), Simon Gábor (1999), Csatári Melinda (2000), Gergely Zsuzsa, Szuszámi Zsuzsa (2001).